IMPLICATII IN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCII

Prin ventilație se ințelege totalitatea mijloacelor naturale sau artificiale(mecanice) care evacuează sau introduc aerul într-un spațiu limitat, în scopul pastrării calităților chimice și fizice ale aerului.Din punct de vedere a medicinei muncii, scopul ventilației este de a asigura microclimatul profesional optim, de a reduce concentrațiile de toxice profesionale sub limitele admisibile, de a reduce concentrația de pulberi profesionale sub limitele admise.Prin aceasta se realizează profilaxia primară a bolilor profesionale acute sau cronice și a bolilor legate de profesiune, a accidentelor de muncă, legate de microclimat profesional nefavorabil.Din punct de vedere al securității în muncă, ventilația are drep scop prevenirea exploziilor și incendiilor, deci prevenirea accidentelor de muncă.

Între scopurile ventilației din punct de vedere al medicinei muncii și scopurile ventilației din punct de vedere tehnologic pot exista relații de concordanță, dar uneori și discordante.

Condițiile unei bune ventilații sunt:

-să fie eficace în toate anotimpurile;

-să nu producă alte noxe profesionale(zgomot, trepidații, curenți de aer, radiații calorice);

-să nu polueze zonele învecinate;

-să fie ușor de manipulat și de întreținut;

Ventilația naturală se realizează fără ajutorul unor mașini sau aparate și poate fi organizată sau neorganizată.Ventilația mecanică poate fi cu suprapresiune(aerul curat este introdus), cu subpresiune(aerul viciat este aspirat și eliminat) și ventilația echilibrată.

Ventilația naturală neorganizată se realizează sub efectul forțelor naturale(presiunea vântului și presiunea termică).În general se realizează prin deschiderea întâmplătoare a ferestrelor sau ușilor.

Ventilația naturală organizată se realizează prin deschideri reglabile, amplasate în mod special.Se vor lua în calcul:

-intrarea aerului în anotimpul calduros să se facă la o cotă cât mai joasă(0,3-1,2 m) de planul solului;

-intrarea aerului în anotimpul rece să se facă de la o cotă de la 4 m in sus;

Ventilația mecanică generală se realizează prin schimbarea aerului în întreaga încăpere, noxele chimice profesionale fiind diluate cu aer curat.

Ventilația mecanică locală prin introducerea aerului se face cu perdele de aer sau dușuri de aer.Ventilația mecanică locală prin aspirația aerului este indicată în locurile unde noxele trebuie captate chiar la locul de degajare.

Medicul de medicina muncii poate interveni în rezolvarea problemelor de ventilație în trei situații:

-analiza proiectului de ventilație dacă este solicitat să observe dacă la calculul ventilației s-a pornit de la concentrațiile admisibile recomandate de normele de medicina muncii;

-analiza efecienței ventilației la recepția sistemului de ventilație construit în sensul menținerii concentrațiilor de toxice sau de pulberi sau a microclimatului profesional sub limitele admisibile;

-analiza eficienței ventilației în timpul supravegherii condițiilor de muncă(control curent), observându-se dacă în timpul funcționării ventilației se realizează limite sub concentrațiile admisibile;dacă nu se realizează acest lucru, trebuie să solicite o expertiză cu specialiști în ventilație;

–