RELATIA CU SERVICIUL DE MEDICINA MUNCII
Organismul uman protejat prin echipament de protectie poate tolera variatii ale temperaturii ambientale cuprinse intre -50grade Celsius si 100 grade Celsius.Celulele vii tolereaza temperaturi cuprinse intre 1 grad Celsius si in jur de 45 grade Celsius.Limitele extreme ale temperaturii corpului in care starea de constienta este pastrata sunt de 32-43 grade Celsius, dar activitatea organismului este eficienta numai la valori ale temperaturii centrale cuprinse in general intre 36-39 grade Celsius.
Microclimatul este o notiune complexa care inglobeaza totalitatea factorilor fizici din zona de lucru care isi exercita influenta asupra organismului, in primul rand asupra functiei de termoreglare.Ambianta termica influenteaza sanatatea si capacitatea de munca fiind caracterizata prin parametrii:temperatura, umiditate, curenti de aer si radiatia calorica.Microclimatul nevaforabil este definit ca ansamblul factorilor de microclimat ale caror actiuni combinate depaseste capacitatea adaptativa a organismului suprasolicitand sistemul de termoreglare pentru mentinerea homeostaziei termice.
Numarul muncitorilor expusi la microclimat cald este mai mare decat cel al muncitorilor expusi la microclimate rece, prin urmare atentia medicului de medicina muncii se indreapta cu precadere asupra microclimatului cald si asupra efectelor lui asupra organismului.
Procesele tehnologice, profesiunile si locurile de munca expuse sunt in principal;
-activitati productive desfasurate in aer liber, in special in sezonul rece(exploatari petroliere, exploatari forestiere, constructii, santiere navale);
-depozite frigorifice alimentare;
Deseori temperatura scazuta este insotita de umiditate cresuta(peste 70%), cu curenti de aer care depasesc normalitatile admise, fapt ce mareste pierderea de caldura.
Organismul uman expus la microclimat rece raspunde print-o varietate de reactii fiziologice pentru mentinerea homeostaziei termice in vederea conservarii caldurii, pentru termogeneza.
Adaptarea senzoriala este exprimata prin cresterea pragului sensibilitatii la rece avand ca efect aparitia frisonului. Prin acest mecanism aclimatizarea se realizeaza in general in 3-4 saptamani.Expunerea organismului la rece poate genera o serie de perturbari determinate de :
-solicitarea mecanismelor de termoreglare(degeraturi, angionevroze la rece, nevralgii);
-depasirea mecanismelor de termoreglare(hipotermia, afectiuni ale aparatului osteoarticular, afectiuni neurologice, infectioase, vasoconstrictia periferica);
Localizarea degeraturilor in cazul activitatii profesionale este in general la maini si picioare, dar poate surveni si la nas, pavilion ureche, obraji si evolueaza in doua faze.In prima faza bolnavul acuza senzatia de rece, dureri, amorteli, furnicaturi.Daca expunerea la frig inceteaza, dupa 12-14 ore circulatia se restabileste si tesutul revine la normal.In faza a doua se produc hiperemie, flictene, necroza tesutului cu inflamatie periferica.
Medicul de medicina muncii are obligatia de a recunoaste gradele de severitate ale bolii in vederea schimbarii locului de munca.Expunerea la ambianta rece si variatii bruste ale temperaturii poate produce afectiuni ale aparatului respirator(rinite, faringite, bronsite, pneumopatii), afectiuni ale aparatului cardiovascular(arterita obliteranta, hipertensiune arteriala), ale apatului locomotor(artroze, reumatism poliarticular acut), afectiuni renale(glomerulonefrita), afectiuni neurologice(nevrite, nevralgii).
